Poezia – prinÈ›esa balului din BucureÈ™ti
Festivalul InternaÈ›ional de Poezie – EdiÈ›ia a XV-a
de Alla Stâncaru Luncă
Septembrie 2025
Într-o lume tot mai dezlănÈ›uită, într-o vreme în care pare că uneori uităm chiar È™i de noi înÈ™ine, unii oameni se încăpățânează să scrie versuri. Le spunem poeÈ›i. AlÈ›ii se încăpățânează să citească poezie, cu riscul de a fi consideraÈ›i demodaÈ›i. Le spunem cititori sau iubitori de frumos. Apoi, mai există oameni care vor cu tot dinadinsul să-i aducă împreună. Și le reuÈ™eÈ™te. AÈ™a cum face Ioan Cristescu, directorul Muzeului NaÈ›ional al Literaturii Române, împreună cu echipa acestei prestigioase instituÈ›ii de cultură. Fără această dorință È™i fără eforturi susÈ›inute, Festivalul InternaÈ›ional de Poezie BucureÈ™ti nu ar fi ajuns la ediÈ›ia cu numărul XV.
„Poezia nu este un lux, ci o necesitate discretă. Într-o epocă în care sensurile se risipesc cu uÈ™urință, ea rămâne un exerciÈ›iu de luciditate, de rezistență interioară È™i, totodată, o formă esenÈ›ială de reflecÈ›ie È™i emoÈ›ie împărtășită.” — declara Ioan Cristescu, Radio România Cultural.
​
Evenimentul, desfășurat în perioada 15–21 septembrie, a reunit în acest an poeÈ›i din peste 30 de țări, de pe 4 continente — aproape 200 de slujitori ai condeiului în versuri. Cei prezenÈ›i au avut parte de o experiență multiculturală amplă: lecturi publice, expoziÈ›ii, conferinÈ›e, performance-uri È™i momente muzicale. Nume sonore din literatura noastră – să amintim doar câteva: Ana Blandiana, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Dinu Flămând – împreună cu autori din străinătate, au citit din creaÈ›iile lor spre bucuria È™i în aplauzele celor prezenÈ›i.
​
În una dintre zilele Festivalului InternaÈ›ional de Poezie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a avut loc o întâlnire cu poete care scriu în limba franceză, venite la BucureÈ™ti de la mii de kilometri, din diferite țări. Serata literară în limba franceză s-a desfășurat în prezenÈ›a excepÈ›ională a domnului Dr. David Bongard, prim-consilier al ReprezentanÈ›ei OrganizaÈ›iei InternaÈ›ionale a Francofoniei pentru Europa Centrală È™i Orientală. Moderator a fost Dan Burcea – scriitor, eseist È™i critic literar, stabilit în FranÈ›a.
​
Tot din FranÈ›a au venit È™i cele două românce: pianista Axia Marinescu È™i Cristiana Eso – poetă È™i artistă lirică.
​
Axia Marinescu, considerată de Radio Classique (Paris) „o pianistă carismatică, al cărei tuÈ™eu este divers È™i colorat”, este o artistă româno-franceză, laureată a mai multor competiÈ›ii naÈ›ionale È™i internaÈ›ionale. Pianista a debutat la 11 ani alături de Orchestra NaÈ›ională Radio din BucureÈ™ti È™i pe scena Ateneului Român. A studiat la Conservatorul din Lausanne, Școala Normală de Muzică din Paris È™i Conservatorul Regal din Bruxelles. Din 2009, pianista se stabileÈ™te la Paris È™i devine, în 2013, primul artist român invitat să concerteze în cadrul ceremoniei de decernare a distincÈ›iei franceze «Legiunea de Onoare».
​
Axia Marinescu a concertat atât solo, cât È™i cu orchestră, în Europa (Paris, Bordeaux, Toulouse, München, Palermo, Atena, BucureÈ™ti...) È™i în Asia (Shanghai Oriental Art Center, Poly Grand Theatre etc.). Este o invitată constantă a mai multor festivaluri de pian de prestigiu: Piano aux Jacobins, Piano en Valois, Palermo Classica, L'esprit du piano. În septembrie 2018, a lansat CD-ul intitulat Introspections la casa de discuri franceză Polymnie, cu lucrări de Mozart, Brahms È™i Debussy. De asemenea, a înregistrat de-a lungul timpului pentru radio È™i televiziune în Europa È™i Asia. În 2022, Axia Marinescu a iniÈ›iat un proiect discografic dedicat descoperirii È™i revalorificării repertoriului de dans pentru pian, compus de către compozitoarele franceze din perioada barocului până în epoca actuală. Albumul, intitulat «Les femmes dansent», a fost înregistrat la Salle Gaveau È™i s-a clasat în top 10 al celor mai bune apariÈ›ii discografice din FranÈ›a, precum È™i pe platformele internaÈ›ionale de streaming. Pianista activează È™i în domeniul muzicii de cameră, avându-i ca parteneri pe Leontina Văduva, Viorica Cortez, Cvartetul Enesco È™i alÈ›ii. Este licenÈ›iată în filosofie la Universitatea din Paris. Articolele È™i eseurile sale au fost publicate în România, FranÈ›a È™i Germania.
​
În interviul de mai sus, Axia afirmă că muzica È™i filosofia se înÈ›eleg de minune în sufletul È™i în viaÈ›a ei. « Rousseau et moi » este ultimul ei proiect – un concert dedicat relaÈ›iei strânse dintre muzică È™i filosofie, avându-l ca personaj central pe celebrul gânditor Jean-Jacques Rousseau, din ipostaza sa mai puÈ›in cunoscută de muzician. Artista a scris textul acestui concert-spectacol, având mereu prezentă, ca fir conceptual, influenÈ›a de netăgăduit pe care a exercitat-o filosoful de limbă franceză, dar È™i moÈ™tenirea pe care a lăsat-o domeniului artei. „ImaginaÈ›ia muzicală a unor compozitori precum Mozart È™i Haydn sau sensibilitatea tandră a curentului romantic au ca sursă de inspiraÈ›ie gândirea lui Jean-Jacques Rousseau” — spune pianista È™i filosoafa Axia Marinescu.
​
Cristiana Eso s-a născut la ConstanÅ£a, în oraÅŸul exilului poetului Ovidius. TrăieÅŸte în prezent în FranÅ£a, dar nu a uitat niciodată că România este patria ei de suflet. A absolvit Facultatea de Limba ÅŸi Literatura Franceză la Universitatea Nancy 2, Departamentul Litere, susÅ£inând examenul de licenţă cu un studiu de literatură comparată: Cuvântul în opera lui Alain Bosquet în «Cent notes pour une solitude» – în volumul «Noduri ÅŸi semne» de Nichita Stănescu. Prin această lucrare, Cristiana Eso ÅŸi-a propus să prezinte poetul Nichita Stănescu publicului universitar francez. Este autoarea volumelor: «Carte pentru Oma El» (Ex Ponto, 2001), «Ordinea precisă a întâmplării» / «La Mécanique du hasard» (Ex Ponto, 2004), «ÎnălÅ£area» / «L’Assomption» (Ex Ponto, 2006) ÅŸi «Artizanii Invizibilului» – «Artisans de l’Invisible» (Editura Marsa, 2019). A fost remarcată de Ana Blandiana, care a recomandat-o Uniunii Scriitorilor. Încă de la publicarea primului său volum de poezii, Alex Ștefănescu o numea „o speranță a poeziei româneÈ™ti”. A obÈ›inut Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în poezie (2002), Premiul Ovidius (2003), Premiul Editurii Ex Ponto (2005) È™i Premiul Uniunii Scriitorilor – filiala Dobrogea (2019). Din 2001, publică poezii în revistele: România literară, Tomis, Ateneu, Poesis, Convorbiri literare sau Cronica literară. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Dobrogea.
​
Cristiana Eso a urmat studiile de muzică la Conservatorul din Nancy. În FranÅ£a, semnează spectacole muzicale pentru tineret È™i participă la diverse festivaluri È™i evenimente multiculturale È™i transdisciplinare (muzică, artă plastică, poezie). «Bel canto-ul» îi oferă ocazia să-È™i împartă timpul între munca de scenă, ca artist al corului Operei din Limoges, È™i scris. ÎÅŸi propune, de asemenea, să promoveze patrimoniul cultural românesc. Melodii semnate de George Enescu, Gheorghe Dima, Eduard Caudella ÅŸi Tiberiu Brădiceanu numărându-se printre preferatele sale, creaÈ›ii pe care le-a prezentat în cadrul Festivalul InternaÈ›ional de Poezie de anul acesta.
​
PuteÈ›i asculta interviul realizat la sfârÈ™itul festivalului, cu cele două artiste.
​
regie tehnică Oana Popescu











