Eglise Orthodoxe Roumaine

”Viața unui popor începe și se perpetuează prin spiritualitatea sa [...] Pentru România, Biserica Sfinților Arhangheli, nu departe de Notre Dame, semnifică acest lăcaș spiritual, scut de nădejde în fața și împotriva tuturor greutăților istorice și personale în decursul vieții, unde acestea devin speranță.” (Eugen Ionescu, Academia Franceză, membru al comunității ortodoxe române din Paris) 

Pe vremuri capelă a colegiului Beauvais, fondat în 1365, actuala Catedrală Ortodoxă a Sfinților Arhangheli este unul din rarele vestigii ale colegiilor din Evul Mediu. Observați decorațiunile în stil gotic. Se spune că prima piatră a fost pusă de regele Charles V în memoria cancelarului său, cardinalul Jean II de Dormans, episcop de Beauvais. Și-au făcut studiile aici personalități precum dramaturgul Cyrano de Bergerac, scriitorii Charles Perrault și Nicolas Boileau. În 1865, biserica a fost cumpărată de ordinul Dominican, cărora li se datorează vitraliile pe care astăzi încă le admirăm în interior. În 1882, cu sprijinul guvernului român și al lui Carol I, aceasta devine Biserica ortodoxă română și se afla la 22 rue Racine, nu departe de amplasamentul actual. La sosirea comunismului, reprezentații acesteia decid să se desprindă de Patriarhatul român și să-și continue administrarea în calitate de asociație. Reunificarea a avut loc în anul 2009, an în care biserica a devenit catedrală mitropolitană. 

Istoria românilor la Paris este profund legată de viața comunității ortodoxe române. Dacă priviți cu atenție fațada, aceasta conține două plăci: cea în memoria lui Brâncuși, alături de cea în memoria lui Jean Louis Calderon, jurnalist francez care a murit în Revoluția română în ‘89. Încă de la sosirea lui în 1904, Brâncuși a lucrat aici ca și cantor pentru o perioadă de câțiva ani. Mai târziu, în anii ‘40, Emil Cioran venea la biblioteca de aici în căutare de cărți românești. Mircea Eliade și George Enescu erau membri ai consiliului parohial iar Eugen Ionescu, Marta Bibescu și Henri Coandă veneau des aici. “La începutul anului 1990, într-un elan de ușurare amestecată cu emoție puternică, toți românii din Paris, împreună cu Regele Mihai, au sărbătorit aici căderea comunismului.” (1) La câțiva pași de aici, descoperim statuia lui Mihai Eminescu, poetul național al României, realizată de Ion Vlad. 

Source: 1. Jean-Yves Conrad, “Roumanie, capitale…Paris”, Ed. Oxus, 2003, p. 41.